Această pagină a fost tradusă automat de eTranslation, serviciul de traducere automată al Comisiei Europene, fără revizuire umană. În caz de dubiu, prevalează versiunea originală în portugheză. Vezi originalul în portugheză
Justiție reparatorie
O nouă paradigmă s-a axat pe remediere și pe participarea activă a victimelor, a infractorilor și a comunităților.
Ce este?
Justiția restaurativă este o tendință relativ recentă în domeniile victimologiei și criminologiei. Născută la mijlocul anilor 1970, este asociată cu proclamarea eșecului așa-numitei justiții retributive, incapabilă să ofere răspunsuri adecvate la criminalitate și la problemele specifice ale victimelor și infractorilor.
Justiția restaurativă este un nou standard de gândire, care vede crima nu doar ca o încălcare a legii, ci ca o provocare de daune victimelor, comunității și chiar infractorilor. Acesta se axează pe participarea activă a victimelor, a infractorilor și, în unele cazuri, a comunității, printr-un proces de comunicare între aceștia, stimulat și gestionat de o parte terță imparțială – mediatorul sau facilitatorul – și, uneori, concretizat în organizarea uneia sau mai multor reuniuni, într-un efort de identificare a nedreptății comise, a daunelor rezultate, a măsurilor necesare pentru repararea acesteia și a acțiunilor viitoare care ar putea reduce posibilitatea apariției unor noi infracțiuni.
- Definiție Marshall (1999)
„Este un proces prin care părțile implicate într-o infracțiune decid împreună cum să facă față efectelor infracțiunii și consecințelor sale viitoare.”
- Principiile fundamentale ale ONU
„Este un proces în care victima, autorul infracțiunii și/sau alte persoane sau membri ai comunității afectate de o infracțiune participă activ și în comun la soluționarea problemelor care decurg din infracțiunea respectivă, cu ajutorul unei părți terțe imparțiale.”
Merite și beneficii
- Victimă, infractor și comunitate
Interacțiunea umană și socială
În mod ideal, principalele merite ale justiției reparatorii sunt, prin promovarea participării active a victimelor, a infractorilor și a comunităților, de a permite:
- Victime: Exprimă direct infractorului sentimentele experimentate, consecințele fizice, psihologice și/sau materiale care decurg din infracțiune și nevoile care trebuie satisfăcute pentru a depăși efectele infracțiunii.
- Infringers: Înțelegeți în termeni concreți impactul pe care acțiunea lor l-a avut asupra victimei, asumându-și responsabilitatea pentru fapta săvârșită și reparând într-un fel, total sau cel puțin parțial, prejudiciul cauzat.
- Communities: Aducerea cetățenilor mai aproape de înfăptuirea justiției, permițându-le să participe la soluționarea conflictelor din interiorul lor, promovând redresarea „păcii sociale”.
- Sistemul de justiție penală
Administrarea justiției
Din punctul de vedere al posibilelor beneficii pentru sistemul de justiție penală și administrarea justiției, justiția reparatorie poate contribui la:
- Individualizarea răspunsurilor: Reacții juridico-penale la caracteristicile fiecărui caz.
- Acoperirea cetățenilor:Promovarea înțelegerii de către cetățeni a sistemului de justiție și generarea unei imagini și a unei percepții îmbunătățite a justiției.
- Flexibilitatea și viteza: Facilitarea soluționării rapide, flexibile și participative a litigiilor.
- Eficiența resurselor:Reducerea proceselor din sistemul tradițional (concentrarea eforturilor pe zone mai solicitante) și reducerea costurilor cu mașina judiciară și încarcerarea.
Operaționalizarea
Operaționalizarea justiției restaurative s-a realizat într-un mod extrem de variat, la mai multe niveluri: Aceasta a apărut în principal în domeniul justiției pentru copii și tineri, ca o modalitate de a aborda într-un mod mai constructiv și mai responsabil infracțiunile împotriva tinerilor, și a fost utilizată în curând și în justiția penală pentru adulți.
Inițial judecat în contextul criminalității de dimensiuni mici și mijlocii, iar în prezent acesta este contextul său cel mai obișnuit, acesta a fost totuși utilizat în situații de criminalitate mai gravă – omucideri sau violență sexuală, de exemplu.
În ceea ce privește interacțiunea cu procesul penal, găsim exemple de mecanisme de justiție reparatorie ca parte integrantă a procesului (de obicei în faza de investigare și ca formă de distracție, în cazul în care încheierea și aprobarea unui posibil acord între actori poate duce la încetarea procedurii penale), ca o completare (fie în faza ulterioară punerii sub acuzare, fie în faza precontencioasă în fața infracțiunilor grave, în cazul în care un posibil acord poate avea un anumit impact asupra măsurii pedepsei, fie în faza de executare a pedepselor într-un context penitenciar cu sau fără consecințe asupra executării pedepsei) sau în paralel, adică fără nicio legătură cu procesul și axat exclusiv pe procesul de comunicare dintre victimă și infractor.
Modele de practică
Justiția reparatorie a fost realizată în diferite regiuni ale lumii prin diferite modele care diferă în mod rezonabil unele de altele în ceea ce privește originile culturale, sistemele de justiție penală existente și legăturile pe care le stabilesc cu acestea:
Medierea între victime și contravenienți
Predominant în Europa, acesta se bazează pe un dialog neutru și direct numai între victimă și autorul infracțiunii.
Conferință
Cu o mare expresie în țări precum Australia și Noua Zeelandă (și, de asemenea, SUA / Canada). Aceasta se distinge prin includerea unui set mai larg de participanți, și anume persoane care sprijină victima și autorul infracțiunii (familie, prieteni, vecini, antrenori etc.).
Evaluare și rezultate pozitive
Multe dintre aceste practici au fost evaluate intensiv (nu în ultimul rând pentru că unele dintre aceste mecanisme au rezultat din proiecte experimentale dezvoltate în mediul academic), iar rezultatele sunt, în general, destul de pozitive:
- Satisfacția cu privire la procedură: Satisfacția ridicată a părților interesate cu privire la corectitudinea procedurii, la calitatea medierii și la posibilitatea de a participa la procesul decizional.
- Beneficii pentru victime:Este mai probabil să primească răspunsuri la întrebările lor, să primească scuze din partea autorului infracțiunii, să se simtă mai puțin temător cu privire la posibilitatea revictimizării și mai puțin supărat pe autorul infracțiunii, reducând nivelurile de anxietate și recuperând sentimentele de încredere în sine și de încredere în ceilalți, precum și primind despăgubiri.
- Impactul asupra infractorilor: Se constată că, deși nu sunt încă pe deplin siguri și variază în funcție de tipul de infracțiune, justiția reparatorie poate avea un efect pozitiv asupra reducerii recidivei.
Aflați mai multe despre medierea victimă-infringer